prin soare-nserare

ca un clopot din ape surâzi dinspre Tatăl
şi-n rugă cuprins mă mângâi uşor

fruntea se pleacă-n pământul de ape
tu urci nu cobori nicăieri şi nicicând

nu voi opri gându-n ninsoare
să cuprindă iubirea de tine mereu
eşti poarta cu ivărul greu în sudoare
în mine mir şi alean de taină te port

ca un clopot din ape tu strigi îndurare
şi prin tine prin mine prin toţi în curând
iubirea de moarte prin viaţă spre soare
răsărit-a în coasa iarba de gând doborând

prin iarbă în rouă talpa răsare
rază de soare mereu pas alergând
mişcare în cruce prin soare-nserare
amurgul sărutului galop tremurând

şi iar prin gerunziu îmi cânt amarul
şi iar strâmb nasuri de poeţi necrezând
durerii-apăsarea prin aer lovind

Anne Marie Bejliu, 21 februarie 2015