între ruinele teatrului de valori
actorii pregătesc următorul act
îmbracă degajat costumaţiile urii
rolurile se rotunjesc într-un cuţit bont
machiajul îl uită pe un colţ de divan
învechit
în cabina strâmtă
o tuşă de ruj în obrajii scorţoşi
un zâmbet
din crema pantofilor falsităţii...
sprânceana stângă ridicată a uimire
a ironie
Dumnezeu ştie ce vor actorii...
rolurile îşi încep plimbarea
în trăsura cu canapele roase
gândurile îşi adâncesc buzunarele
devin act nejucat la final de încercare
prieteniile nu se rup
se aruncă bile de vânt
colorate de săpunul
cu care mâinile Pilaţilor din Pont
sunt spălate cu vrednicie
după fiecare aruncare
se râde artistic
se zâmbeşte valoros
până la suprafaţa unei mlaştini
a neputinţei saltului
pe ţărm
căutători de puncte arcuri curbe
desene-schiţe ale următorilor paşi
în scenografia urii
ridică neputincioşi din umeri
căutând fericiri lucioase
când cortina de iarbă ridică
deasupra unui bolovan
o cruce
aproximativa odihnă
a nonvalorilor
începe cu o legănare
...pe muchie de cuţit bont...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu