teatru sau nu

te temi să fugi te temi să stai
când hărţuit răspântii muşti
câine în ham câine în jug
te-ascultă numai Domnu-n cruci

cu aşchii-n suflet tu iubeşti
nici nu mai ştii ce faci ce eşti
laşi tot şi toate-ntr-un fragment
de timp ciudat şi eşti absent

vrei iar să creşti stagnezi adormi
copaci în tine cresc în sloi
forme de gând forme de timp
mişcări absurde se întind

pe toată-ntinderea de ploi
nicicând nu poţi rosti: sunt doi
un eu ciudat un tu fardat
măşti şi iluzii... e un dat?

Anne Marie Bejliu, 17 ianuarie 2015