plasa de peşti- reţeaua de gânduri
în care rătăcim căutând
închipuitul capăt al gândului primar
pe noi înşine şi rămăşiţele logicii
răsturnate în albia râului de emoţii
în care rătăcim căutând
închipuitul capăt al gândului primar
pe noi înşine şi rămăşiţele logicii
răsturnate în albia râului de emoţii
râdem privindu-ne chipurile pline
de umbre de nuanţe
de umbre de nuanţe
şi cerbii, da. cerbii
nuntindu-şi sufletele
după vânătoarea aplaudată de uman
după vânătoarea aplaudată de uman
ei cântă
cântă mereu în gândurile poetului
cântă mereu în gândurile poetului
uite că reiau ideea şi atunci
ridic mâinile de pe tastatura tocită
adorm o clipă
apoi
mereu rămân în visul acesta aiurit
în care
cumva mă regăsesc
cumva mă ajut în rătăcire
tac
ridic mâinile de pe tastatura tocită
adorm o clipă
apoi
mereu rămân în visul acesta aiurit
în care
cumva mă regăsesc
cumva mă ajut în rătăcire
tac
Anne Marie Bejliu, 29 mai 2016
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu