povestea se cerne

copilul din cruce își cerne povestea
prin palmele tatălui făina s-a scurs

tihna se-așterne în azima caldă
rugăciune și pace în frig neales

albe sunt toate în ziua a treia
a lui ianuarie
și ultima-i zi îi învăluie-ades

îm mintea femeii totul e noapte
diminețile cresc și scad ca un vers

cuvintele aspre au murit sufocate
în arderea lutului miru-i prinos

ascultare tăcere și vraja luminii
nestinsă și aprigă-n vălul de foc

soarele-nvie adoarme plesnește
pielea fragedă în cascade se țese
gândul îmbie cuvântul atrage

punctul finalul îl anunță firesc

peste toate e Domnul cu palma de abur
și soarele-ascultă blândul înțeles

Anne Marie Bejliu, 11 aprilie 2016