duminică, 10 iulie 2016

el cântă unei păsări


din sine s-a născut
și-și scutură aripa
de note-n chei mai noi
el cântă și în sine
și dăruind culorii
vibrația subtilă
a lumilor de ploi
în fiecare notă
cuprinde un cuvânt
chitara îl ascultă
pe corzi se-ntinde viața
copacul îl cuprinde
îmbrățișare-n toi
prin mlaștini de visare
și broasca se ridică
pe brotăcește spune
cuvântul cel dintâi
ce pui de cântec, Doamne,
mă înconjoară-n fire
de gânduri aiurite
să-ncep a scrie-n ploi
esențele din mine
își umplu iar izvorul
și răbufnesc tăcere
le-ascult le mângâi umbra
umbrelă-acum din coarde
cu litere-n altoi
o țin deasupra lor
râd ramurile fine
și punctul îmi revine
îl văd îl simt aproape
l-aștern acum prin noi
Anne Marie Bejliu, 9 iulie 2016

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu