tata

am privit muntele din imagine până când am adormit.
am visat că m-a ridicat în braţe ca pe o pasăre cu aripile deschise, gata de zbor.
mi-a sărutat fruntea, apoi brusc s-a acoperit de gheață. am alunecat. m-am trezit şi-am simtit cum dorul a readus mâinile tatălui în jurul meu. erau braţele mângâierii, braţele salvatoare, braţele acelei iubiri copleşitoare mereu pentru fiinţa mea. muntele se numeşte încă Omu. tatăl se va numi veşnic tata.