Gânduri printre rânduri: un singur actor un singur spectator

joi, 23 iunie 2016

clasicul bufon acoperă cu
palmele înmănuşate cuvintele
scrie poemele râsului
între a fi şi a nu fi
ceea ce este

celălalt poet aşterne
clovni după clovni
sub forma literelelor strâmbe

sensurile râd cu poftă
de cititori
de câte ori soarele
scarpină norii imaginaţiei
oamenilor

el adună stelele una câte una
când sunt adormite
trimite câte o rază
iar noi
noi toţi vedem
culorile anotimpurilor netrăite

visele toate prind aroma
unui spectacol de circ
în care
toţi râd
în spatele măştilor plâng

se declară totul relaxare
revigorare
într-un cerc deschis

el descoperă clovnul dincolo de cerc
apoi îl închide ermetic
într-o sferă

cineva fură cristal după cristal
până când sfera devine infinitul finit
plin de cărbune

la finalul spectacolului
clovnul soare devine pictor
înainte de toate
desenează

în cercul deschis rămâne
un singur actor:
umbra luminii
un singur spectator:
lumina

Anne Marie Bejliu, 21 iunie 2016

Gânduri printre rânduri