în inima timpului

mă strecor în inima timpului să-i ascult bătăile

bătăile încetează ascult ascult ascult

inima vie a cântecului poetului 

plecat odată demult în braţele Tatălui

ridic gândul pe etajera de lemn 

pe care cărţile aşteaptă deschiderea

cu palmele desfăcute las să cadă fila -prima filă

celelalte aduc cu ele bucuria descoperirii

călătoria continuă

mai sunt câteva versuri şi darul e gata

nu-l împachetez

(florile se oferă libere cu zâmbet deplin)

îl las pe marginea pragului să fie primit

Domnul adaugă un licăr de bucurie 

celui ce ştie a primi cu inima larg deschisă 

darul sângelui din arborele luminii fiinţei lui

e linişte şi soare

o pasăre îşi construieşte cuibul 

în mărul înălţat din seminţele 

copilăriei mele

Anne Marie Bejliu 16 martie 2014