laptele visului de a fi

copilul reazemă umbra mamei 
de firele împletite ale mărţişorului
jocul începe când mâna copilului 
plimbă culorile pe obrajii ei până la viaţa dintâi 
până la sânul cald al bucuriei

nu se termină

uneori talpa vieţii atinge visul femeii
şi-l poartă de-a lungul ţărmului copilăriei
copilului nicicând născut
sau născut atent
cu migala tuturor umbrelor făcute şi nu născute
pe zidul alegerilor

încercările asmut câinii liberelor taine
tăcerile îi domesticesc

rămâne să latre la luna încă rotundă
patinatoare desăvârşită a ţării cer
când sarea pământului
atinge azima gândului întru împlinire

femeia oarbă ascultă umbra copilului
rezemată de mărţişorul închipuit a fi darul lui
când jocul universului umple iar şi iar
sânul cald cu laptele visului de a fi mamă

2 martie 2014