crăpate sunt bucăţi de lut

" Înfrânt nu eşti atunci când sângeri,
Nici ochii când în lacrimi ţi-s
Adevăratele înfrângeri,
Sunt renunţările la vis. " - Radu Gyr
şi-n câte nopţi se-mparte visul?
şi-n câte clipe de amar,
când printre arii nesfârşite,
cuvinte dor, pământuri ar?

crăpate sunt bucăţi de lut

tâmpla-mi aplec, mereu ascult,
cum geme-a lumii taină mut,
sub o velinţă simplu scut
furtunilor ce vor să vină?

adevăratele înfrângeri, adevăratele nevoi
ne regăsesc pe câmpuri ninse
zăpezile mereu sunt noi

şi florile sunt noi, şi cerul,
cu bolta-i prea măreaţă-n firi

de unde vis, de unde-ascultă
El, gândul cel proscris?

mi-e frică să renunţ la toate

mai bine ard, mai bine tac.
ascult cu palmele întoarse
spre cer, o rugă las şi curg

şi scut devine câmp - lumină
în palme simt necoaptă-azimă...

mă-nclin, m-aştern încet, pământ