"NUN KA SA UGULAS PA IDIM KARA I" ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ "Omul (nobilul) care ştie tainele va merge în ceruri"
marți, 29 aprilie 2014
se arată
lumina prinde peştii în versurile albe
poveştile cresc gândul
la pieptul de cuvinte
în sensuri vii se-arată...
mi se-arată în ochii mei de sfoară
lăsată aninată poartă
când printre două inimi mă strecor în vers
lumina-mi poartă
în întuneric ultim primul vers
să te cunosc să uit apoi să fiu
să mă priveşti
înaltul
să-mi fie focul viu
şi rug în aşteptarea trecerii spre viu...ul viu
se-arată se arată în ochii mei de sfoară
lăsată aninată-ntre două lumi
direcţii
când ţinta-i tot o poartă închisă-ntredeschisă
prin care văd strig stau
ce statică e Doamne
în omul cel mai viu
când întuneric iată rămâne întuneric
când lumânări aprind şi numai una-i toartă
de care mă apuc şi sufletu-mi zâmbeşte
surâd acum în hăuri
şi râd şi plâng prosteşte
înţelepciune-n fire să curgă fără cioturi
de umbre încercări
prin care sar în lături
din crucea-nfierbântată aşchii de îndoială
iubirii las un cântec
şi iar mă cred salvată
spre cerul cer mă-ndrept
cu braţele înfrânte
mai bine las tăcerii forţele oculte
privesc în beznă fiara o mângâi şi-o alin
apoi o uit în colţul
în care ochi străini încearcă să m-agaţe
să-mi umple amfore moarte
cu spusele răscoapte în interese mici...
le uit...
le uit şi îmi ridic privirea
spre sfera de lumină
în cruci Iubirea-ţi Sfântă
privesc cum se animă
şi reanimă pietre şi reanimă oameni
când înfloriri devin
veşmânt din Cea curată
timpul nu se opreşte
e ca un tren în care
urci prin coborâre
alergi spre nemişcare
şi viu mort reînvii în simplele răscruci
odată doar odată înveţi spre ce apuci
finalul nu există-i mereu un început
acum tac în rostire
privesc iubesc ascult...
Anne Marie Bejliu, 29 aprilie 2014
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu