mă regăsesc iar şi iar în colţul învinsului
în fond lupta nu cere învingător
nu există un concurs între conştient şi subconştient
există întregul şi mereu mereu mintea încearcă să-l tulbure
încercări în cercul strâmt încercări în sferă
şi triunghiurile care lasă un spaţiu de respiro trupului
sau gândului sau sufletului
nu ştiu în ce lecţie m-am înscris
nu ştiu cât am reuşit să ard lesturile
ca marginile inutile ale unei plăcinte
margini care atârnă uneori prea greu pentru zbor
mă regăsesc iar şi iar în colţul învinsului
ridic fanionul voinţei şi merg mai departe de linia de sosire
lupta continuă pe arena ovală cu treptele toate de piatră cioplită
unele mai fin altele mai grosier. îmi plac şi le ating
cu vârful tălpilor într-o perpetuă mişcare de uimire
învins şi învingător pe o bucată de azimă îngheţată
asta privesc din punctul în care urcuşul se prelungeşte la nesfârşit
ating marginile bucăţii de azimă apoi cad şi iar urc şi iar cad
de aici încolo vreau să uit fericirea
să pot privi atentă la proiectul bucuriei Lui
cândva îmi va lăsa în unghiul bun al privirii un sfert de lună plină
şi tropotul unui cal pe firul de iarbă amară
Anne Marie Bejliu, 26 noiembrie 2014
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu