duminică, 23 octombrie 2016

clepsidră umbră

în fiecare glas e o izbândă-anume un fir de praf dintr-o clepsidră umbră cândva s-a spart acum se re-ntregeşte liber să cânt mă înfirip pe creste floare de colţ rămasă-n vânt ninsori ................... petala aspră lunecând pe văi privire ascuţită-n fiecare vârf sunt stea amară sau ultim amurg pictat de an prin vii --------------- o cruce-n care se adună întreaga turmă de speranţe urnă în care stă cenuşa umedă să curgă cuvânt de dor risipa unui pas răsfrângă întreaga viaţă prin moarte retrăită în fiecare glas există-o simplă undă din ce a fost din ce-a rămas în dungă privirea răscolită de un vers sau de o rugă din cartea sfântă veşnica spirală să ajungă ovalul unei vieţi clepsidră umbră... Anne Marie Bejliu, 23 octombrie 2016

tu atinge amfora

lasă-mă să-ți ating fruntea cu viața mea vei înțelege că te iubesc printre sloiuri de gheață poezia nu tace sculptează păsări neobosite zboruri bătăi asurzitoare devin ritmuri de tango înainte să umple marea de vals tu atinge amfora cu privirea dansul a început demult