"NUN KA SA UGULAS PA IDIM KARA I" ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ ∞ "Omul (nobilul) care ştie tainele va merge în ceruri"
duminică, 27 iulie 2014
mâna aceea
acum nu plouă sau plouă. undeva tună a poveşti
tu laşi mâna pe coapsa fierbinte. răsuceşti amintirile
sevraj neterminat de ani buni prelungit voit
te văd printre umbrele cum săruţi aerul
la masa cu o singură lumânare aprinsă stai
scaunul lasă spătarul să-ţi fie prieten
neîncetat săruţi aerul din jurul buzelor cărnoase
surprinse într-un dialog al vremurilor bune
cu un prezent golit de bucurie
fotografia îngălbenită de lumina soarelui
încă păstrează aroma viului trecutului
mângâi pieptul mărunt al femeii
ea a plecat. tu rămâi în lumea iluziilor
le construieşti reconstruieşti rapid
taci oftezi laşi cântecul morilor de cuvinte
să alunge zbaterea. frământările rămân
laşi cântecul să-şi înfoaie zulufii sonori în căuşul palmelor
sughiţi a plâns când şi când
continuă plânsul ca o flacără în cuibul trupului tău
nu văd lacrimi. nici o lacrimă nu fuge din irişii tăi
eşti puternic
începi povestea mutându-ţi mâinile de pe coapsele fierbinţi
le laşi să lunece undeva... rătăcite în vidul dintre noi
în aer desenezi un contur necunoscut
mângâierea mă trezeşte
scutur o clipă capul în încercarea
poate absurdă poate nu de eliberare
prind mângâierea cu cârligele timpului
de sfoara comunicării
rufele nu sunt ude sunt calde se zbat în bătaia vântului
le las poate mă voi lămuri
ce cum unde şi mai ales
de ce le-am spălat alături de tine
căuşul amintirilor e plin
îl răsturnăm fiecare pe coala de hârtie
- imaginară filă într-un volum fără coperţi
uneori imaginile sunt interzise
dacă nu le inventezi chiar tu într-un moment de saturaţie
limitările limitărilor
ar fi bine ca orice carte să înceapă cu prima scriere
să se termine cu o jumătate din ultima
ca o promisiune a infinitului inimii poveştilor nescrise
ştiu ştiu...
eu nu trebuie să-ţi cunosc decât personajele
le văd înşirate şi pe ele alături de rufele abia spălate
unele dansează altele râd
altele ridică bagheta fermecată şi dispar
acelea care dispar sunt cele adevărate
dar te rog, nu uita...
mâna, mâna aceea lăsată pe coapsa fierbinte
este unică... este a ta...
Anne Marie Bejliu, 27 iulie 2014
sursa imaginii: http://www.kaifineart.com/2013/12/andrew-ferez.html Andrew Ferez
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu