fragment de călătorie

 





















pe marginea unui gând de ianuarie
am ales singurătatea

privesc apa şi trupul lui trece pe sub pietre
nimic mai mult legat de el

călătoria începe
contrar infinitului imposibilului
călătoria are un final
..................................

pot să nu iau nici o valiză?

mâinile libere cu palmele întoarse spre sus
tălpile goale
nici iarba, nici aerul, nici grila de gânduri
las totul aici
la ce bun să umplu spaţiul acela curat
târând după mine nimicul

tu iubeşti mişcarea

eu o iubesc deşi acolo
nu mai are sens.

las în tălpile tale mişcarea
alegerea o vei face
aşa cum numai tu ştii

eu aleg privirea
şi uite,
îndrept ochiul larg deschis spre tine

la finalul călătoriei vor dispare
şi tastele şi cuvintele
şi cifrele

vom privi amândoi catargul vaporului.
se va scufunda.

din el va rămâne
un vârf de cruce înclinată
într-un pumn deschis
vom păstra la rece piatra albă.
luna ne va mulţumi
înainte să-şi piardă trei sferturi din trup
lupul alb îi este sol
ne va spune el povestea
în zorile unei dimineţi fără răsărit

nu crezi că răsăritul apusul amurgul
sunt invenţiile unui om
cu sufletul răvăşit
sau le-am rătăcit eu de câte ori
am călătorit
dincolo de graniţele pământului
în care m-ai găsit

aştept răspunsuri.
până atunci fără portativ
folosesc sunetele fireşti
să-ţi spun bună dimineaţa
pe fundal răsăritul a pornit din inimă
cu zâmbet.

la margine de gând
spun de trei ori opt
strănut
şi pornesc într-un nouă
ochiul lui râde
şi-mi lasă lumina neatinsă

în vârful degetelor
cu glezna cuvântului ruptă
dezvelesc mişcării voinţa de viu

în ochiul de nouă
privesc luna şi apa

privesc apa şi trupul lui trece pe sub pietre.
nimic mai mult legat de el.

pe marginea unui gând de mai
aleg bucuria singurătăţii
şi în plus
golurile covrigului visului

privesc apa şi trupul lui trece pe sub pietre.
nimic mai mult legat de el.

(gând de ieri de azi de mâine)