picioarele ard
sub tălpi infinite şiruri de viermi
speră cuvintelor alinarea
gânduri fără limite
fără cuprinsul adâncit în repetabile uitări
şi o latură ruptă a dulapului
înfiptă zdravăn
în peretele exterior al camerei
scârţie înduioşător
nu mă lasă să-l îndrept
nu dulapul
el
- o umbră a unui vis
dansează tango cu gurile străine
vals cu nimicul din interiorul camerei
step pe podeaua întâmplărilor
nu face nimic ca să atingă treapta următoare
doare calm doare rece
doare tăcut
strig uneori sămânţei de chimen
să-mi potolească forfotul din stomac
beau ceaiul calm
zece minute pun capacul pe vasul micuţ
apoi plec
bucătăria s-a parfumat
(am scris iniţial praf-umat.
era mai corect cred)
totul îşi reia
plictisitoarea mişcare
de du-te vino
şi eu
el dansează step
pe podeaua întâmplărilor
în fapt pot spune că
a rezolvat lupta cu nimicul
acum sunt fraţi de cruce
monologhează alături
dansează alături
step
pe podeaua încercărilor
el rosteşte...întâmplări...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu