încă aştept

 















nu m-am născut

simulez o întoarcere
în bulzul de pământ în care altă dată
poate
am agăţat un colţ de fericire
şi un mănunchi de paie din cuvintele cerului

nu mă nasc uşor

lovesc cu picioarele învelişul cald
dansez amniotic zâmbesc amniotic
apoi
rămân cu capul spre inima vie a mamei
o mână străină trage de mine să ies
îmi fură capul, trunchiul
mă zbat să rămân
insistă
nu vreau să mă nasc mâini înmănuşate
ochi tulburi
zâmbet de fiară
domnule doctor
nu am vrut să mă nasc
de ce

pe candelabrul stins
a rămas suspendată întrebarea
de ce

m-am născut
apoi m-au lăsat să mă zbat

în pumn
drept jucărie
am primit o lacrimă

încăpăţânată cum sunt
am pus degetul în mijlocul ei
până când s-a format o cruce
infinite alte cruci
cimitir de gânduri şi de cuvinte
s-a ridicat
şi s-a împrăştiat
pe câmpul unor valori incerte

nu m-am născut
încă aştept
bucuria de a fi