o ramură
râde din plin de copac
o alta priveşte
din gol de pământ
dialogul începe-ntr-o
rază de soare
se termină brusc
într-un pas de mirean
şi-o mână rupând
din pământul cu glas
ramura vie
scorbură creşte
în copacul din care
ramura mută
iar şi iar glăsuieşte
verdele ţipă
în ziua dintâi
cea finală
se umple
de râs şi noroi
trapul calului plânge
înalţă privirea
ramura frântă
ridică omenirea
la pas calul trage
carul de vorbe
goale-n rostire
pline-n citire
fraza se umple
de lacrimi nevoi
Doamne cât mai suntem
proşti nătângi şi goi?
imagine: Artist : Graham Gercken
Landscapes, ArtWorks selected by Musica Pittura e Dintorni
https://www.facebook.com/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu