ca o virgulă ciudată - mă întorc în pământ -

înainte de a mă fi născut ştiam să râd
nu ştiu dacă învăţasem să plâng
acum mimez fiecare crispare a obrazului
după tot ceea ce îmi creşte în minte

inima tace ea pur şi simplu există ştie să fie vie

cineva ucide pasărea timpului şi o transformă
în bulgări de pământ
la fiecare fracţiune de gând

înainte de a mă fi născut
cunoscusem zâmbetul

uneori simt mima lui
a acelui zâmbet din lumina luminilor

ca un clovn conştiincios adun formele lui
între asimptotele încercărilor

arunc cercuri de la pământ
până aproape de cer. le prind şi plâng
ca un râs neştiut nicicând de mine însămi
ştiut de copilul din care m-am ridicat
pentru a mă întoarce
ca o virgulă ciudată
tot în pământ

Anne Marie Bejliu, 15 aprilie 2015