file din foiţă de ţigară

se aprinde lampa mică a nopţii
aninată de gânduri strănută
se anunţă ploi multe ploi
înainte de somn mă trezesc şi ascult
cuvintele cerului
între firele din foiţă de ţigară
cartea sfântă cântă
în inima copilului femeie
a femeii copil
cu stelele legate şirag pe fruntea destinsă acum
mă legăn pe marginea patului
plâng tot încet
să nu trezesc demonii cuvintelor din cearta abia trecută
râde inima când ascult filele din foiţă de ţigară
cum îmi şoptesc Ruga Domnului Iisus
azi sunt
mâine sunt
amân plecările grăbesc întoarcerile
oricum inima are logica ei
între pământ şi cer bate
nu sunt întoarceri
tactul gândurilor negândite umple cupa
nu e cupă
e un pumn cât un copil bosumflat
care-mi lasă pasul liber
când îl privesc
şi trăiesc în buzunarele lui descusute la capete
Doamne câte cuvinte se adună
când gândesc inima
râd şi bucuria creşte
acum
e zi