oricât te-ai zbate să păcăleşti fiinţa iubită şi oricât te-ai ascunde după vălul minciunilor infinit născute din frica proprie de a fi ceea ce eşti şi de a-ţi recunoaşte trăirile, tot ceea ce curge curge, ceea ce stagnează, stagnează. există un ghem care se desface neîntrerupt şi sensul lui este spre Adevăr. nici nu e nevoie să cunoşti adevărul din spatele cortinei scenei pe care teatrul de control regizat de fiecare în parte şi de toţi laolaltă. el se manifestă fără proptele, fără praguri fără intervenţii, fără alegeri. există pur şi simplu aşa cum iubirea şi prietenia există dincolo de toate definiţiile limitate de mintea nevoile interesele omului-oamenilor. există precum acel Cuvânt unic care odată rostit protejează, curăţă vindecă indiferent de cât de mult sau tare se încrâncenează manifestările toxice să-şi dezvăluie maxilarele din mămăligă. gustoasă uneori, amară adeseori. fals aurie...
într-o fântână a valorilor autentice apa e cristalină oricât ai încerca să o tulburi cu privirile.
Nu sînt sigur că am înţeles tot,sau că am înţeles bine,dar îmi place.Atlfel,nu m-aş chinui să scriu.Oricum,a scormonit ceva în mine.
RăspundețiȘtergeree un început acea "scormonire". semn bun...cred. O zi excelentă vă doresc!
RăspundețiȘtergere