unde eşti

unde eşti când nu eşti
şi unde calci dacă drumul ales
e o prăbuşire permanentă 
de principii

ce rămâne din tine 
când calci la răscruci
cu jumătate de talpă goală
golită de gheaţa nevoilor tale
de căldura speranţelor tale

unde eşti când scrii
unde ţi-e mâna 
- înfrigurată alcătuire -
finalizată într-un copac 
în a cărui coroană
sunt numai cinci ramuri
fiecare arată altă cale
fiecare dă altă dimensiune
trăirilor emoţiilor hotărârilor

unde eşti când citeşti 
printre rânduri
cine eşti
unde calci
cât absorbi din otrava 
şi dulceaţa mărului
niciodată în pârg
mereu jumătăţi inegale
 de adevăr

unde eşti când guşti 
adevărul
cu centrul inimii
iar mintea imprimă ansei
mişcări de balans
între nu şi da
mişcări ample
pentru ca într-un final
să te întrebi uimit:

de ce Doamne toate acestea?

şi-atunci
unde eşti când nu vrei să fii...