se sting lumini se-adună turnuri
se-nchid în gloanţe sorţi
de aur de argint
sunt lupte oarbe-n drumuri neumblate
de ce vorbim
de ce ne zbatem veşnic adormiţi
întreb prin tigru somnul lumii greu
şi-n timp ce viaţa
îmi răsfrânge-n piept dorinţi
privesc săgeţile cu tulburări prea dense
mă regăsesc pe patul fugii-n munţi
în rădăcini crestate printre umbre
şi-n fiecare zi şoptesc în frunţi
treziţi-vă vin lumi din ce în ce mai grele
se-nchide umbra-n colivia dintre spini
uşa măruntă rămâne iar deschisă
liber să zbori şi liber să te-nfrunţi
eşti tu contur din clipe-n fiere
îmi place să le-ascult şi le descriu
cuvintele sunt mult prea multe
le desenez coperţi cu stele prea cuminţi
aleg gravuri simt reliefuri
şi oarbă plimb palma printre ele
artist: Goya
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu