cu pasul fin felina
se apropie de gând
îmbracă în linişte
verbele toate
se-adună
şi ziua începe cu-n strigăt
leşină
de frica gândului pur
să te arunci în faţa ei
e un joc
să fugi
e simplu noroc
să fii prins
în ghearele blândei
feline
cu pasul de tigru
înţelept
cu ochiul ascuns
în iarba galbenă
arsă de gând
în hohotul junglei spui:
mi-a ajuns
în semitrezie
să respiri liniştit
cu soarele-n palmă
să taci acum ferm
în pasul felinei
gândul să-l cuprinzi
vânătoarea începe
singur te surprinzi
te aşterni în apă
râzi înfundat
zâmbeşti în aer
limba plimbi prin colţi
cum poate Doamne
felina s-ajungă
lângă geamăna firii
ea să n-o audă
cum poate fiara
să fie copil
să strângă să bată
palma-n foc şi vânt
apoi să ridice
laba
să o ude
şi calmă să-şi spele
ochiul fruntea-n umbre
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu