şa

îmi povesteşti de lumea ta de gândul florilor când le priveşti
rămâi cu ochii pierduţi pe câmpul iertărilor şi al furiilor neexplicate nicicând
tu fărâmă de prezent mereu trecutul te macină sau îţi încântă simţurile într-o adâncă lunecare către niciunde
tăpşanul jocurilor bucuriei te ademeneşte şi pleci
de câte ori să tac omule cu ochii de vânt de pe strada pe care gândul ajunge la 1 mereu
apoi lunecă între streaşina lui şapte şi piciorul uşor flectat

mi-ai spus să inventez un joc printre filele îngălbenite
să arunc tristeţea ca pe o minge în coşul spânzurat de stâlpul neîncrederii

bine fac şi asta

aruncă şi tu o jumătate din mingea ta acolo sus
unde gândul poposeşte în delăsarea calmului
pe o felie de furie fără acoperiş fără subsolul plin de fraze goale

uneori pot să tac acum nu

mă priveşti prin perdeaua bitzilor şi îţi aud râsul
ironiile curg uneori le scrii alteori le trimiţi pe firul gândurilor neînhămate
încă prind hamurile şi le strâng în saci de iută
încă sunt printre caii cerului şa
încă...

 http://www.trilulilu.ro/muzica-ambientala/vangelis-and-jean-michel-jarre-alpha-2