fuga

(gând de zi 28)


glaciare saluturi oase aruncate când şi când 
reverberaţii ale prieteniei şi iubirii se întâmplă să fie reale
într-o copcă lipsită de lichidul vieţii

peştii sar pe margini
o focă înghite o piatră apoi râde molipsitor
câinii aleargă după sania umbrelor
săbii de copaci aruncă zăpezile învechite
şi ziua străluceşte într-o înserare a saluturilor glaciare
la revedere om la revedere pom
la revedere gând bine ai venit lovitură de graţie
în fruntea grămezii de oase care sunt
o cruce din pământul îndelung răbdător

minte minte-mă că sunt fericită
şi adu-mi un ceai din florile crestelor

lasă talpa Maicii Domnului deasupra mea suflete
după ruga dintâi şi ultima răsuflare a copiilor mei

glaciare saluturi se împart înainte şi după Crăciun
cineva îmi spunea într-o poveste să învăţ uitarea
n-am uitat nu uit
nu adun
împart despart lumile
aici eu acolo tu acolo voi
bun. acum mă întorc la locul meu voi la locurile voastre

poarta se închide se întredeschide

o clipă pământ să-mi mângâi rănile
puţin alint puţină bătaie surdă în ferestrele caselor părăsite
fuga din plastic

ridic zmeul valorilor în plin ger
munte primeşte-mă întreagă

28 decembrie 2013