statică vie

din ungherele de gânduri
se desprinde o culoare
alb un zar aşteaptă rândul să-şi rostogolească trupul
punctul cifra zorul 
pe întinsul mesei umbre îşi întind şi ele aripi
nu e zbor nu e mişcare
via statică-ncercare mă ridică mă coboară
mă doboară-n umbra vie
rostogol se-ndreaptă zarul
în rotundul unei pâini
grâul râde tace-ascultă rostul rost demult sortit
albe ouă hrană bună pe o cârpă de-ntrebări
lingura privesc din unghiul filei plină de poveşti
sarea în mojar îmi cântă
fructul dulce aromat coada lingurii apucă
şi-o învârteşte automat
într-un punct pe masa verde 
unicul răspuns învie într-o cupă 'naltă suplă
zarul tot aşteaptă clipa când pe lingură-şi ia zborul
cifra nu se ştie care va străpunge-n grabă fierul
chiar de nu e fier metalul este cel care îmbracă
toată-această nemişcare într-o viaţă-joc de umbre

nu mai ştiu cine e viu
zarul oul plin acuma lingura mojarul vesel
spun că fructu-i viul viu
totul pare pe alese
toate lasă umbra-n dungă
numai oul e lumină
cel ce stă pe masa verde
gândul meu aşteaptă simplu
jumătatea lui golită
când o fi voi pune zarul
şi-apoi amintirea vie-a unui spic din lancea vie
pâinea retrăi-va poate dulcea ei copilărie

http://www.wikipaintings.org/en/corneliu-baba/still-life-1979