abstract învelit în metaforă

(gând de noapte 25 octombrie)


abstract rostogolit gândul macină grâul 
precum o moară cu roţile din lemnul teiului artistului
într-o aşchie de frământare
într-o rugă scurtă matură sau inocentă
răsuflare a patimilor în versul esenţă
în lacrima firului de iarbă
în roua tălpilor asprite de verticală
în lenea prelung lăsată la dospit în grâul încolţit
în spicul de toamnă aspru modelând vântul cu spirala aurului vechi

plastică formă se rostogoleşte pe podeaua timpului netrăit
imagine blândă aspră vie ştearsă readusă la tăişul cuvântului nenăscut
mototolită între tâmplele pescăruşilor flămânzi
mângâiată de aripa şi val se naşte într-un strigăt
sau o răsuflare simplă a bucuriei creaţiei

abstract învelit în metaforă
cuvântul surâde cu ochi de copil dintr-o culoare
desenul schiţă a amuţit

pe o arie de pânză albă
poemul gândului se desfăşoară liniştit
între două arcuri două sinusoide ascuţite şi linia dreaptă

fiecare alege o axă când privirea dăruie viaţă liniei
orizontal vertical în crucea timpului trăit netrăit