(gând de seară 26 octombrie)
pe drumul cunoaşterii dansează sub frământarea tobelor
fantomele cuvintelor ştiute neştiute rostite nerostite
se îmbracă ierburile cu velinţele apăsărilor
paşii rup ritmul cu aripi de fum
ridică frazele în lungi troiene de nerăbdare de disperare
e secetă de glasuri curate Doamne
e viul mort la fiecare colţ de speranţă
şi hainele Doamne hainele sunt cenuşii
ridică Tu Doamne Glasul Tău deasupra cenuşii
retrezeşte umbrele înviază-le cu roua ierbii albe
prinsă acum de Tălpile Tale sfinte
pe drumul cunoaşterii tobele răsună dureros de clar
şi ritmul se înteţeşte cu fiecare fir de iarbă
plimbat de tălpile fierbinţi printre runele de sare
bilele de mercur se rostogolesc din palmele săracilor bogaţi
într-un vârtej din care scăparea e doar un ideal al comodităţii
spune Tu Doamne de câte ori să mai bată tobele fantomaticelor cuvinte
până când spuma valurilor ne va deveni bucurie până când
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu