(gând de seară 15 octombrie 2013)
între noi păsările plimbă literele
ameţesc gândindu-mă la firele de lumină
la formele pe care le iau
când arcuirile aripilor înfloresc sau îmbobocesc
tu vezi câte celule îşi sfarmă lacătele când între noi păsările plimbă literele
de câte ori gura ta zâmbeşte literelor
cercurile se deschid îşi răsucesc trupurile descriind infinite infinituri
la un capăt al formelor - boboci culorile descriu timpului dansul
la celălalt e întuneric
nu mi-e frică aprind lumânarea şi mă apropii mie însămi
tu apari în dansul răscolitor al flăcării
îmbraci veşmântul unei rugăciuni simple
şi zâmbetul...
zâmbetul tău dăruit fiecărei litere reaprinde fiecare infinit în parte
îmi place jocul
uit limitele timpului pământean
şi din mine simt cum cresc alte şi alte cercuri răsucindu-şi trupurile
să începem jocul cu cifrele le adunăm înmulţim mereu
hai să uităm scăderile împărţirile
ţin de alte planuri
când vrei să scazi foloseşte un cerc
şi răsuceşte-l până când strigă rotund
cu punctele prinzând crucea crucile plinului
se va naşte o sferă se va naşte o piramidă
le împletim spaţiile sărim în ele şi gata
de acolo vom privi la fel ca de la pupa vaporului tău valurile
unele scurte înspumate
altele prelung udând formele din care saltul ne-a fost permis
mereu întru bucurie
nu uita
între noi păsările plimbă literele prin fire de lumină
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu