umbra trece

(gând de seară 17)

trece umbra unei stele

când copil eram odată vedeam pata de lumină
dincolo de cer curmată
şi în fiece clipită aripi albe îmi puneam

gândul îmi era peniţa visul talpa de urmat
drum prin drum se dezveleşte
şi în fiece odaie
ploaie albă nea albastră se aşterne şi îndoaie
toată lumea-aceasta goală plină ochi de mărunţişuri

Doamne iartă-mi vorbăria
caut Jocul prin hăţişuri
şi colindul dintr-un brad îl tot caut printre cetini
răsărite într-un loc
plin de aşchii lacrimi multe...

trunchiuri zac în unghiuri albe
cele negre-ncerc să uit că există şi sufocă
neamul nostru tot
întreg

trece umbra unei stele-a unui astru neştiut
toţi îi spunem Tu Eşti Doamne
Fiul Domnului -Iisus

las deoparte orice lucru orice lacrimă de gând
mă aştern pe verticală şi mă rog cu Tine-n suflet
blând mereu blând ascultând...

17 decembrie 2013

Gheorghe Iovu - Ultima speranţă