luni, 21 aprilie 2014

aud cântecul



cânt singură pe o bucată de lemn 
cruce pe apele anilor biologici
aşchii simt cum se desprind 
fragment cu fragment din trupul timpului 

limitele se apropie se depărtează
paralele sinusoide intersectări de sensuri acide
tangentele smulg punctele
de pe circumferinţa imprecis trasată
de mâna dreaptă a copilului
precis trasată de logica necunoscutului

încep să iubesc întunericul
în el pot aprinde lumânarea şi e atâta linişte...
atâta linişte încât
aud cântecul zidurilor şi a aşchiilor
din crucea purtată pe apele anilor biologici
---------------------------------------------
aşchii de gând călătoare pe apele vieţii
cântec de mirean privind cerul
dintr-o rădăcină de tei
ca o rugă pe tâmpla lemnului crucii
înainte de naşterea icoanei Cuvântului dintâi

Anne Marie Bejliu 21 aprilie 2014






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu