*** (câinele gândurilor doarme)

câinele gândurilor doarme

ascult tăcerea din palma stăpânului 
ţes umbrelor primăvara 
contorsionate fiinţe se nasc în tabloul pictorului
şi el numai el poate să le audă cântecul
intensitatea verdelui va creşte încet în tulpini 
şi în nodurile copacilor răsfiraţi 
pe valea adâncă a trăirilor
de la megafoanele anotimpurilor 
se anunţă schimbarea

emoţia îşi numără buzunarele zdrenţele 
şi pălăriile tremură în vânt
mâinile cern bulgări de viaţă în fiecare aripă 
fiecare punct îşi aranjează papionul alb 
mireasa urmează să vină
ascult tropotul calului nechezatul umbrei lui
apare 

scena începe cu un mugure de frunză 
care timid pocneşte mut
dăruind dăruindu-se privirii înaltului

câinele gândurilor se trezeşte

dimineaţa începe cu un lătrat scurt 
în megafoanele anotimpurilor
restul l-am povestit pe scurt

merg să îmbrac propriile buzunare şi ale umbrei

19 februarie 2014

autor imagine: Zadok Ben-David