(gând de dimineaţă 8 noiembrie)
la masa citatelor feliile se împart haotic
adevărurile curg apoi stagnează
într-o înverşunată impunere de valori
mintea o zbugheşte pe uşa libertăţilor neasumate
cea asumată îi lasă timp şi sita cernerilor repetate
întru bucuria sufletului sătul de impuneri absurde
asculţi citeşti cânţi încânţi vorbind liber cu ştreangul la gât
cu nodul încă liber să-ţi aleagă diametrul
taci într-un covrig vertical de aşteptări un număr de suspendări
mai târziu inima dă startul pe ringul de dans
al cuvintelor rostite sau pe diagrama privitorilor apatici
revii cu ghilimele ochii încep să se deschidă plictisiţi
începi un citat te îneci în el
nu taci continui aruncarea plasei în iazul fără peşti
un singur ochi eşti sigur că te ascultă neîntrerupt
de la primul strigăt la ultimul
dublat de eliberarea durerilor într-un timp fără hotare
bucurie devine dublu A ca un ecou al marii treceri
ortul apasă palma
într-un târziu undeva pe o bancă de gânduri
altă mână simte apăsarea ortului
se ridică şi cumpără o pâine albă unui copil
cu ochii din cărbunele pictorului orb
copacii anunţă în dansul şi cântecul lor
noul spectacol de circ şi pâine amară
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu