(gând de seară 28 noiembrie)
stol de gânduri călătoare
printre drumuri răsărite
unele închipuite
pentru-a fi în mine vâslă
izbucnesc din mal de visuri
luminate paradisuri
oamenii lipsesc din pânza apelor
sunt tulburi valuri
oglinzi fumegând ca ieslea
arsă-n timpuri
vechi tiare
chip de înger înfloreşte
într-un unghi nu oarecare
geometrii se-mpart în planuri
spaţiile le înghit
dorm trezită în uitare
vâslă zdravănă a vieţii
sprijinită de o barcă
aurie-n trupul ei
cerul îmi surâde tandru
devin barca-n înălţare
înghit peşti prin plasa surdă
nodurile se desfac
cel mai bun mai viu îmi sare
pe acelaşi aspru prag
urmăresc privirea-i blândă
nu-l ating să nu-l rănesc
las distanţa să se-ntâmple
învăţ înotul domnesc
tiara îmi răsună gingaş
îngerul e-aproape-n somn
sunt trezită-n întâmplarea-n care
barcă sunt
şi vâslă curg
printre unduiri de apă
către trecerile albe
văd cum peştele m-aşteaptă
lângă vasul viu cu creastă
steag albastru vântul bate
mă anunţă că-i deschis
cerul
gândul e mireasma
liniştii dinspre apus
înserarea vine cântă
peştele acum e dus
să privească să asculte
negru-alb din rău răpus
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu