joi, 16 iulie 2015

bucurie nicicând trecătoare - mă gândesc la tata -



între mine şi tine, tată, apa lasă urme adânci 
în cascada gândurilor
------------

ca un braţ de viaţă moartea
m-a lovit

nu am privit

am lăsat timpului... nimicului
dreptul de a fi prezent

eu am plecat pentru o clipă
din privirea ta
ea s-a stins

am aprins candele
şi acum aprind

tu zâmbeşti din fotografie

în spatele sticlei eşti întreg sau
numai în mine te reverşi, tată
ca o bucurie nicicând trecătoare...

Anne Marie Bejliu, 15 iulie 2015

(curând se împlineşte jumătate de an de la plecarea lui tata)

























Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu