joi, 2 iulie 2015

descusut cusut cade


cusut de coapsa gândului bărbatul
visează umple cercurile cu vid
le încearcă rând pe rând
de săpun pline de heliu de plumb apă
durere plesneşte balonul şapte numărul îl are
încrustat tot mai adânc sare
bila în plasma care
se răceşte îngheaţă pumnul loveşte din piatră
bărbatul devine sau a fost
minciuna o înglobează în hrana nevie apoi viu
aleargă declarat înger pe dalele aleii
femeii balon cu balon el sparge tăcerea
o reface cu migală şi creşte
descusut cade. tot înger
Anne Marie Bejliu, 2 iulie 2015

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu