sâmbătă, 18 mai 2013

Gând de azi 18 mai 2013

 izvorul gândului:

"o minune meritam fiecare din noi.
azi am aflat pulsul Tomisului.
 stiu cum se iese din linistea noptii.
 stiu clipa in care intervine fiecare pasare a tarmului in cantec.
nu-mi ramane decat sa fac nod pe ce-am aflat azi,
 sa-mi aprind amnarul si sa cobor in subterana.
tot azi am aflat cum se poate sa fie si sa nu fie.
cum se face sa fie totul de bine.
 cum sa tii candela vie.
ce lumina e cea mai potrivita cand am de pictat ochiul.
 cum sa las lacrima-n tremuratul buzei.
cum sa potrivesc contrapunctul, ca picatura sa aiba ecou.
cum sa tin culorile-n armonie. cum sa feresc povestea de poezie.
"
ymp
(06:34:13 20 August 2010)

http://povestinescrise.blogspot.ro/

"habar n-am să îţi spun de acum
vei vedea tu când vei înainta prin viaţă
şi păcălelile se vor întoarce împotriva ta
aşa cum fac şi amânările
peste care vin încurcăturile
şi-ţi vei dori bucuria şi liniştea
iar ele nu vor avea de unde rodi
decât din seminţele realităţii
luată ca atare" - ymp, "prin Tomis trecea"

 
 ( http://povestinescrise.blogspot.ro/2010/08/prin-tomis-trecea.html )


------------------------------------ 

 

 




















adorm mereu
pe o barcă de cuvinte
 încă nescrise
când le amân curgerea
pleacă departe
înfruntă valurile trăirilor
apoi cresc neîncetat ca spinii
pe tulpinile rostirilor amânate
le simt ca pe ecourile obsesiv
readuse la suprafaţa gândirii
păcălelile se întorc mereu
ca nişte ciocane aşezate
într-o serie a elementelor brute
metalele rare
 cu denumirile lor aparte
înşirate în tabloul lui Mendeleev
le privesc
sunt destine şi tot ca metalele
alcătuiesc alchimii ciudate
în sufletul meu cresc reacţiile întâlnirilor lor
pe portativul unei istorii nevăzute
nescrisă a lumii

încep a le căuta rostul pământean
citesc vieţile lor
mă apropii şi mă depărtez
de muntele fiecăruia
şi-mi spun adesea:
Doamne cât de mică sunt
cât de rare-mi sunt sclipirile
cât de uşor mă înec
fără să văd colacul de salvare
cu degete din soare al Lui
şi-atunci tac şi-L privesc

îi absorb tăcerea
precum un copil laptele matern
lumina Lui
împleteşte versetele
 lunii şi soarelui
într-un glob de aur vechi
în el mă las absorbită
nu-l ating
l-aş murdări
sau aşa gândesc eu
mirean prost
care uită de multe ori
sau mai mereu
că realitatea inimii
dospeşte şi creşte bucuria
în cozonacii plini de nucile Domnului
de dulceaţa acelui verb uriaş
a fi

a fi...

a fi bucurie inimii Lui
inimii fiecărui om
fiecărei fiinţe curate

realitatea nefărâmată de furii inutile
realitatea sângelui curat
realitatea rodului împlinit
în palma Lui
trecut prin focul necunoaşterii
şi-al cunoaşterii
îşi reformulează prezenţa
şi da
undeva dincolo de construcţiile minţii
influenţată de idealuri absurde
realitatea aşa cum este ea
cere odihna şi bucuria
de a reveni în matca celor ce definesc seninul
redefinesc durerea
rotunjesc fericirea
cu intensitatea reală

copleşitoare

copleşitoare

întru transformarea reală a fiinţei

 http://www.trilulilu.ro/muzica-diverse/asculta-6
autorul si piesa :
Hatice Ahu Saglam - Gülümcan (1998)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu