vâscos

adun recompun împart
între ţărm
şi pădurea în care tigrul
pătrunde
după aventura furtunilor minţii
fără a mai întoarce privirea
prietenoasă de fiară
fragmente de timp

vâscoasă enumerare
pe portativul emoţiilor
multe fire sunt rupte
întrerupte
pendulează cuvintele
între două capete de şerpi
în căutarea cozilor

Doamne câte rugăciuni
am lăsat pe nisip
s-au umezit
valurile nu iartă

rugăciunile rămân
odată se va ridica o cetate a lor
în care cerul va fi acoperişul
un arc al neîmplinirilor
risipite în palmele Lui


adun recompun împart
atmosfera vâscoasă sparge ţărmul
la capătul lui
se ridică fantomaticul Pi
şi o cruce agaţă păsările de aripi
vârfuri de zbor de vise

se pierd imaginile
în pumni de scoici
şi eu
şi tu
le adunăm
apoi agale
fiecare pe coaja lui de nucă
recităm
poemele secundelor vâscoase

cu ochii ţintă la trei de trei
ridicaţi într-o noapte
într-un sunet

artist: Salvador Dali