printre poteci păsările învaţă zâmbetul frunzelor densitatea formelor ramurilor bucuria rădăcinilor lunecarea prin anotimpuri a coroanelor copacilor bătrâni şi înălţarea spre lumină a trunchiurilor tinere.
toate le adună păsările în lumina lor.
o ascund în cioc o frământă mărunt în cuptorul trupului lor fragil pentru a le redesena în triluri pentru aerul plin de gânduri al pădurilor parcurilor dealurilor văilor munţilor câmpiilor.
în fiecare rostire a unui copac este un cântec al învingătorului furtunilor cu arcul mereu încordat şi al săgeţii mereu în căutarea unei direcţii a cunoaşterii.
se ridică timpul în vârful picioarelor şi caută în fiecare secundă a trupului lui notele blânde ale copacilor când primăvara îşi lasă trupurile eliberate de frunzele vechi să primească înmugurirea apoi în pasul firii înflorirea. prieteni buni ai vântului îi redesenează în aer dansul prin alfabetul ramurilor ca în toamnele prelungi să-i rotunjească aerului geometriile cu rodul lor bogat. iarna viforului îi dăruie formele gheţii îmblânzind geometriile prin mângâierea zăpezii aşternute pe ramuri.
natura râde şi lasă umbrele să danseze printre ei prietenii formelor gingaşe ale vieţii şi a celor aspre colţuroase redecorându-le forţa prin culorile pastelate ale firii lor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu