Gând de seară 14 septembrie 2013

cum poţi arunca resturile de gândire în fântâna uitării
rotunde inele le înghit apoi le lasă să ia forma păsărilor de piatră
pe zidul fântânii uitării apar modelele timpului trăit uitat a fi trăit promis a fi trăit
muncă multă pentru privirea sculptorului păsărilor cerului
muncă multă iluziilor idealurilor sculptorului mirean în care poarta se deschide 

cu un scârţâit de sensuri fabuloase mituri legende basme

 renasc în trupul de piatră al fântânii uitării

inele rotunde înghit gândurile şi resturile lor se apleacă în semn de bucurie a pierderii lor
curată asemănare între păsările de piatră ale gândirii şi păsările cerului
tot aripi tot fulgi de zbor şi dor ascunşi curat sub aripile larg deschise
din ceară timpul dăruie mireanului zborul gândului şi-l transformă la final în forme statice 

reduse la icnet la strigăt la urletul lupilor în trupul rotund al lunii 

sau în cornul ei atât de nivelat de răceala întunericului

cum poţi ridica dintr-o formă rotundă uitarea privind înălţarea crucii
pentru a o transforma în prezent mereu prezentul inimii lăsând mintea să adoarmă leneşă

răsfirată pe rădăcini de stejar
cum