prietene
cânt alături de tine
pe corzi de toamne
fiecare an alungă păsările
pe falii mai calde de cuvinte
răsturnare în gol a deciziilor
prin coşul de gânduri
rodul întâmpină rugina
pământul întâmpină nervurile obosite
mai creşte un timp în noi
un colţ străpunge cerul
inele aiurează în arcuri de cerc
razele rămân drepte
punctul de tangenţă
dintre cântecul meu cântecul tău
fuge între plasa păianjenului
şi saltul în gol al marinarului
de pe pupa vaporului
lângă ţărm
un val discută aprins
cu copita calului
tu dialoghezi neîntrerupt
cu corzile unei viori sfărâmate de dig
mai adu pietre şi lemne
construim barca apoi sărim peste ea
înotul nu iartă greutatea
nu mă întrerupe cântă cântă
tu ştii când să opreşti
naşterea refugiilor
cu împletituri şi noduri
acum legi apoi dezlegi
visul te întâmpină mereu viu
poveştile le naşti pe coama valului
stai la fereastra casei cu iederă
te aud
ecoul dintre noi în distanţe se păstrează curat
nici o furtună
nici un asalt al trepăduşilor
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu