Gând de seară 23 septembrie 2013 (19:00)

gândul meu primeşte respiraţia măştilor
accident nefericit naştere prematură sau numai o întâmplare impusă de mişcările mâinilor Domnului
pentru a-mi fi urechere neîncetată între gratiile ferestrelor casei şi asfaltul abia turnat din gaura care tronează în mijlocul străzii
fatală intoxicare cu otrăvurile învelite în poleiala unui timp cu mască de nou prin care nici mucegaiul nu mai vindecă virozele insistent impregnate în trupurile oamenilor
parfum de "nu ajunge" "se întâmplă" mai târziu"
amânarea e sfântă şi graţia rostirii cu buzele ţuguiate împlinesc rolul nechezolului din timpuri triste dar mai curate cu o fărâmă de talpă aşezată pe gâtul libertăţii
atunci puteai trăi printre gratii acum eşti ucis elegant
otrava nu se mai toarnă cu găleata se vaporizează se injectează lent
repet: cu graţia criminalului cu portretul intelectualului fără şcoală agramatului cu biciul în mâna crăpată de lene

gândul meu refuză să se mai nască acum
de ce mamă
mă întreabă băieţii ucişi de indiferenţa unei lumi de mucava cu măştile roase de carii în ochii omului nu visător
în ochii omului care priveşte ţintă frontiera limbajelor morţii şi ale vieţii deopotrivă

de ce mamă de ce
întreabă băiatul cu ochii din cărbunele speranţei fără aripi
de ce
întreb la rândul meu şi eu felinarul bătrân pianul vechi vioara fără o coardă
inelul cu chei din mâna marinarului culegătorului de gânduri preţios aşternute inimii obosite
de ce imposibilul cu greu redevine posibil
sămânţa ştie mai bine totul şi toate câte putrezesc pentru a da continuitate dansului absurd al vieţii
de ce