de dimineaţă visul
îngemăna culori
când printre ceţuri
gândul
rostogolea cuvinte
în sensuri adâncite
mă îmbătam de cântec
din păsări zborul naşte
în mine
cer adânc
prin rugă drumul pare
mai simplu-acum
şi viaţa
alăturea de versuri
scrise-n har se-nalţă
lovită de tristeţe
stânca-n jumate lasă
din ea ca să răsară
floarea reginei...colţ
colţ de bucurie în corn
răsună iară
luna o priveşte
în nopţile senine
în iulie ea umple
fruntea golaşă-a umbrei
fură din soare albul
şi din iubire puful
în centru-şi lasă dorul
să prindă-n aer forma
de stea rătăcitoare
printre-ascuţiri de sensuri
geometria-i cântă
şi stânca zâmbitoare
alungă din ea jalea
se-aude-n depărtare
blând flautul din vis
Anne Marie Bejliu, 15 martie 2014
"Odata culeasa, aceasta îsi va pastra forma si culoarea pentru ani si sute de ani."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu