cânta-re

aleargă pumni
pe margini de gândire
în ring nimic nu se mai zbate
nici praful
nu-şi mai saltă fraza
desene cresc în mine
picturi mor în privire

poem se naşte sol
din fire de lumină

prin porii pielii aspre
renaşte-n clipe oaza

liniştea aparentă
răsună prin cuvinte

de dincolo de gândul săltat
pe trepte ude
mâna ta iartă loveşte
şi se-ntinde

braţ ars ai
poveri nescrise
nicicând n-au fost rostite
ecouri de năluci anunţă răsucire

prin goarna celui orb
se-ntorc la ţărm
pitice
valuri de gânduri false

jadul umple nisipul
cu semne de-ntrebare

răspuns în dor
cu gheara
scurmă pasărea verii

în întuneric vara
vântul îl lasă sorţii
se inversează-n roată totul

mişcarea-i încercare

gândesc la sala goală
în care rolu-mi pare
jucat pe-un scaun scund
cu faţa către mare

pe el aştern şi umbra
şi punctul fără spaţiu
un plan înghite piatra
din zidul de-apărare

cântare las în urma
pasului tău iubire
în re-mi cânt toată viaţa
şi-n do-re-amintire...