la revedere blând

(tăiat-au Capul Sfântului Ioan Botezătorul
Iubirea Sa de Domnul 
credinţa şi învăţătura Sa
au rămas neştirbite
în mintea sufletul spiritul Omului

e bucurie mereu
când izvorul gândurilor aşternute în versuri sunt:
viaţa iubirea credinţa adevărul

şi completez
atât cât îl cuprindem la fiecare pas înainte exprimat)
-----------------------------------------

ce-i vechi şi aspru laşi în urmă
iei viul clipei de acum

toate se sting ordinea-i clară
sunt şterse toate răsucite
adesea sunt şi răscolite

oricum în tine eşti mereu
piatră nisip şi seul greu

ce-i vechi şi aspru las în urmă
cenuşa dorurilor arde
în mine sunt şi-n mine tac
de-acum sunt abur în capac
pe oala gândului nescris

în linişte retrag un vis şi spun încet
nu-i revedere nu-i întreg
în prag de viaţă nu-i nici timp nici ţărm
nici gând în vânt nici zbor mărunt

sunt simplu punct un fir cărunt
din coama calului sătul
s-alerge până-n porţi închise
tot înşirând pe trepte-ncinse
sufletul prea orbit prin văi
urcând pe dealul de nevoi

visând mereu o cifră: doi
cu oameni goi plini de noroi
cu plan în plan prin plan din plan
gândind mereu mai strâmt în an

revin
la revedere blând
nu ştiu de va fi prea curând
oricum sunt acord nescris
pe tabla unui cord închis

sursa imaginii: http://webcultura.ro/incredibilele-iluzii-optice-ale-unei-artiste-japoneze/