Gând de dimineaţă 3 august 2013

  am lăsat aseară să curgă prin mine o stare profundă de nemulţumire. m-am oprit brusc din ceea ce făceam şi.-am început să ascult greierii. nu găseam nici o metodă să-mi alung furia trezită de neputinţa de a înţelege de ce atâta răutate în sufletele oamenilor. tot alergând printre amintirile unui artist am găsit un citat din spusele lui Iisus care mi-a străbătut toată noaptea gândurile sufletul. dimineaţă n-am mai rezistat şi am scris ceea ce încolţise în mintea mea vagaboandă printre umbre. am ales întunericul pentru a mă regăsi linişti regăsi lumina curată a flăcării lumânării.

te înveleşte întunericul apoi gândul creşte şi cuvintele le rosteşti şoptit.
întorci carul de rostiri către tine şi-ntr-o lume a singurătăţii, îţi creşti puii libertăţii în cuibul propriei fiinţe regăsite.
"Întunericule, singurul meu prieten" - spune Iisus, coborât în chiupurile răutăţii umane.
lumina te îndepărtează de tine şi când frica te cuprinde privind oamenii din jurul tău, pui palmele la ochi, rechemând întunericul atât de cald în inima ta.
aprinzi o lumânare în gând, pentru a-i vedea dansul flăcării. mereu copleşitor ritm al iubirii Lui între a fi tu însuţi, chip curat din Chipul Lui şi risipitorul de lumină în falsitatea nesingurătăţii printre fiarele inimilor rătăcite.
îmbrăţişat de întunericul unicei biserici a sufletului, ruga ta se aude limpede.
singur cu El, cuvântul tău şoptit în cântarea sufletului, întoarce carul florilor adunate într-o viaţă, în parcul plin de umbre al încercărilor, fără delăsările, împotrivirile partizanilor comodităţii.
acele euri ale tale, acel "sunt", fără leac în calea bucuriei de a fi tu însuţi, în faţa gropilor construite de uman pentru repetabilele coborâri în hăul necunoaşterii.
candelabre imense aprinse ascund lumina lumânării printre acolade şi arcuri minuţios aşternute în geometriile pure ale aerului pe care-l respiri.
te înveleşte întunericul când lumina loveşte graţia regăsirii cu vorbe făcute, nu născute, în inima verbului "a fi".
iubeşti lumina întunericului, pentru a redeveni lumină în inima Lui şi-atunci regăsirea devine mai blândă, chiar dacă durerea îşi pune în mişcare mecanismele pline de roţi cu dinţii angrenaţi în nemişcare.

sursa imaginii:
http://www.bnnews.ro/mister/misterele-bisericii-din-stanca-de-la-sinca-veche.html