scrii mamei telegrama altor timpuri
aşterni cu degetele încordate litere dureri cuvinte
într-un şir neîntrerupt de hohote
rupi cornul lunii în trei
două capete le păstrezi
mijlocul îl pui la presat
semn de carte pe pagina cartonată
a unei viitoare scrisori
te-ai păcălit cu telegrama cu gândurile scurte
vroiai mai mult atunci
acum curgi printre rânduri
trup din trupul mamei
cu mijlocul cornului lunii presat şi mintea adormită
inima dansează step
conturează punctuaţia
parfumată rămăşiţă alcătuieşte cântecul
inima ta continuă dansul
stop
te întorci la telegrama aruncată
acolo timpul s-a oprit
suspendat într-un punct îţi răscoleşte prin palme căldura
îngheţi cu privirea fixată pe literele cuvântului "mamă"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu