Gând de seară 4 octombrie 2013 (împletitorul de coşuri)

frecventez dugheana unui împletitor de coşuri
privesc uneori mâinile lui invizibile cum nasc noduri lucioase
liber vântul vizitează înăuntrul în care scoici şi pietre albe
umplu gândurile de linişte

litanie prelungă a vieţii desfăşoară în fiecare nod omul
file întregi se prind armonios între spaţii praful gândurilor se ridică
are genunchii înroşiţi de aşteptări

mirajul împletiturilor mă înveleşte
copilăria o întrevăd printre hărţi de noduri setoase în a primi florile
şi peştii şi pâinile calde şi nerăbdarea jucăriilor de a fi prinse
de mâinile copiilor sărmani singuratici
colţuri de cozonaci stafide pitite printre împletituri zâmbesc omului matur
sunt cuvinte uitate în poalele răsucite ale bunicii şi ale mamei
de când soarele era mingea de foc a Domnului luna
era desfătarea nopţilor albe albite de lungile adunări scăderi
forme geometrice care dansau neîntrerupt
prin faţa ochilor pe atunci neobosiţi de schimbare

frecventez de 45 de ani dugheana unui împletitor de coşuri
îmi aleg de fiecare dată alt coş încerc să-l prind pe cel mai mic
mi-e dor de stafidele firimiturile de cozonac de miezul de nucă
răsfirat pretutindeni şi mereu aproape de sufletul meu
prin coşurile mari şi căutările reîncep
afund mâinile în adâncurile împletiturilor număr nodurile
restul vine de la sine mai aspru sau mai blând
după vrerea Împletitorului unicului coş cât golurile infinitului
prins în covrigul aşteptărilor Lui

imagine: Salvador Dali - The basket of bread